Bucuria izvorâtă din lacrimi

Evanghelia
Ioan 20,11-18

În acel timp, Maria stătea lângă mormânt, afară, şi plângea. În timp ce plângea, s-a aplecat spre mormânt şi a văzut doi îngeri în haine albe care stăteau în locul unde zăcuse trupul lui Isus, unul la cap şi altul, la picioare. Ei i-au zis: „Femeie, de ce plângi?” Ea le-a spus: „L-au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde l-au pus”. Spunând acestea şi întorcându-se, l-a văzut pe Isus stând în picioare, dar nu ştia că este Isus. Isus i-a zis: „Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi?” Ea, crezând că este grădinarul, i-a spus: „Domnule, dacă tu l-ai dus, spune-mi unde l-ai pus şi eu îl voi lua!” Isus i-a zis: „Maria!” Ea, întorcându-se, i-a spus în evreieşte: „Rabbuni!” - care înseamnă „Învăţătorule!” Isus i-a zis: „Nu mă reţine, pentru că nu m-am urcat încă la Tatăl, dar du-te la fraţii mei şi spune-le: «Mă urc la Tatăl meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul meu şi Dumnezeul vostru!»”. Maria Magdalena a venit la discipoli şi le-a vestit că l-a văzut pe Domnul şi că el i-a spus acestea.

Meditație

„Femeie, de ce plângi?” (In 20,13) Tinere, de ce plângi? Unul din marii sfinți părinți ai Bisericii, Ioan Gură de Aur, spunea: „Lacrimile izvorâte dintr-o patimă dispar imediat, însă lacrimile care se nasc din teama de a-l pierde pe Dumnezeu nu seacă niciodată, deoarece izvorul lor este însuși Dumnezeu”. De acest izvor a fost însetată femeia „disprețuită de către cei care se considerau drepți”, Maria Magdalena, cea căreia Isus îi iertase multe păcate, deoarece „a iubit mult”. Și după ce, cu lacrimile sale a spălat picioarele Mântuitorului, uscându-le apoi cu părul său, acum a sosit momentul în care să exclame: „L-am văzut pe Domnul!” (Lc 20,18). Doar un cuvânt rostit de Cristos: „Maria!”, a fost suficient pentru ca lacrimile tulburi de durere ale acesteia să se transforme în lacrimi limpezi de bucurie. Și papa Francisc ne spune atât de frumos: „uneori, în viața noastră, ochelarii de care avem nevoie pentru a-l vedea pe Isus sunt tocmai lacrimile noastre”. Astăzi, evanghelia ne invită să cerem acest har deosebit: harul lacrimilor, deoarece „lacrimile sunt cele care ne pregătesc pentru întâlnirea cu Domnul cel înviat”. Tinere, nu lăsa ca sărbătoarea Paștelui să treacă pe lângă tine fără să simți și să trăiești bucuria Celui înviat. Nu o lăsa să treacă pe lângă tine fără a duce mai departe această veste atâtor tineri care încă nu au avut curajul să pășească spre ziua învierii, ci au rămas blocați în fața crucii sau înaintea mormântului. Acestora, să ai curajul să le spui din toată inima: Cristos nu mai este pe Cruce, Cristos nu mai este nici măcar în mormânt. Cristos este cu adevărat viu în mijlocul nostru. El este bucuria noastră!

Citat

„Da, dragi tineri, căutarea fericirii este comună tuturor persoanelor din toate timpurile și de toate vârstele. Dumnezeu a depus în inima fiecărui bărbat și a fiecărei femei o dorință ireprimabilă de fericire, de plinătate. Nu simțiți că inimile voastre sunt neliniștite și în continuă căutare a unui bine care poate sătura setea lor de infinit?” Din Mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc pentru A XXX-a Zi Mondială a Tineretului

Rugăciune

Isuse, misiunea Ta pe Pământ a ajuns la final. Roadele sacrificiului tău rămân veșnice. Nu ne lăsa să uităm ce ai făcut pentru noi și transformă-ne în vestitorii tăi. Condu-ne pentru a duce vestea și celor ce încă nu au ajuns să te cunoască. Dă-ne harul să te căutăm și să te așteptăm la fel ca Maria. Amin!

Pr. Emil Daniel Gașpar & Laurențiu Dîncă