Gesturi care vorbesc

Evanghelia
Ioan 13,1-15

Înainte de sărbătoarea Paştelui, ştiind Isus că îi venise ceasul să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubindu-i pe ai săi care erau în lume, i-a iubit până la sfârşit. În timpul cinei - când diavolul pusese deja gândul de a-l trăda în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon -, ştiind că Tatăl a dat toate în mâinile sale şi că de la Dumnezeu a ieşit şi că la Dumnezeu merge, s-a ridicat de la cină, şi-a pus hainele deoparte şi, luând un ştergar, s-a încins. Apoi a turnat apă într-un vas de spălat şi a început să spele picioarele discipolilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. A venit deci la Simon Petru; acesta i-a zis: „Doamne, tu să-mi speli picioarele?” Isus a răspuns şi i-a zis: „Ceea ce fac eu, tu nu înţelegi acum, dar vei cunoaşte după aceasta”. Petru i-a spus: „Nu-mi vei spăla picioarele în veci!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu mine”. Simon Petru i-a spus: „Doamne, nu numai picioarele mele, ci şi mâinile şi capul”. Isus i-a zis: „Cine a făcut baie nu are nevoie să-şi spele decât picioarele, căci este curat în întregime. Şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi”. Căci îl ştia pe cel care avea să-l trădeze; de aceea a spus: „Nu toţi sunteţi curaţi”. După ce le-a spălat picioarele, şi-a luat hainele, s-a aşezat iarăşi la masă şi le-a spus: „Înţelegeţi ce am făcut pentru voi? Voi mă numiţi «Învăţătorul» şi «Domnul» şi bine spuneţi, pentru că sunt. Aşadar, dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora. Căci v-am dat exemplu ca şi voi să faceţi aşa cum v-am făcut eu”.

Meditație

Gesturile vorbesc mai multe decât cuvintele. În evanghelia de astăzi sunt relatate două gesturi: Isus care spală picioarele, adică care slujește. El, care era conducătorul, spală picioarele altora, ale celor mai mici. Și al doilea gest: Iuda care merge la dușmanii lui Isus, la cei care nu vor pacea cu Isus, ca să ia banii cu care l-a trădat, treizeci de arginți. Două gesturi egale: pe de o parte Isus spală picioarele, în timp ce Iuda îl vinde pe Isus pentru bani. La sfânta Liturghie preotul făcea același gest al lui Isus de a spăla picioarele la doisprezece persoane, în aceste timpuri de încercare, fiecare dintre noi să facem un gest de fraternitate și să spunem: „Suntem atât de diferiți, dar suntem frați și vrem să trăim în pace”. Fiecare dintre noi are istoria sa, o istorie diferită: atâtea cruci, atâtea dureri, dar are și o inimă deschisă care vrea fraternitatea. Fiecare să-l roage pe Domnul pentru ca această fraternitate să contagieze lumea, pentru ca să nu existe cei treizeci de arginți pentru a-l ucide pe fratele nostru, pentru ca să fie mereu fraternitate și bunătate. Și mai este un gest pe care îl celebrăm în Joia Sfântă, relatat de sfântul Paul în cea de-a doua lectură: instituirea sfintei Euharistii. Oare noi chiar înţelegem euharistia? Oare chiar înţelegem că în Sfânta Taină Isus Cristos este prezent pentru noi? Oare chiar înţelegem că sfânta Liturghie celebrează acest mister al pătimirii Domnului pentru mântuirea noastră?

Citat

„Dragi tineri, dacă veți participa frecvent la celebrarea euharistică, dacă veți consacra un pic din timpul vostru pentru adorația preasfântului sacrament, din izvorul iubirii, care este Euharistia, vă va veni acea hotărâre bucuroasă de a vă dedica viața urmării evangheliei. În același timp veți experimenta că acolo unde nu ajung forțele noastre, Duhul Sfânt ne transformă, ne umple cu forța sa și ne face martori plini de ardoarea misionară a lui Cristos înviat”. Din Mesajul Papei emerit Benedict al XVI-lea pentru A XXIII-a Zi Mondială a Tineretului

Rugăciune

Doamne, ajută-mă, te rog, să fiu mai plin de iubire, de grijă față de cel de lângă mine. Fă-mă să fiu mai atent la nevoile celorlalți și să slujesc cu bucurie, urmând exemplul și voința Ta. Amin!

Pr. Răzvan Iacob & Robert Doboș