Să învățăm iertarea

Evanghelia
Matei 21,33-43.45-46

În acel timp, Isus le-a zis arhiereilor şi mai marilor-poporului: „Ascultaţi o altă parabolă! Era odată un stăpân care a plantat o vie, a înconjurat-o cu un gard, a săpat un teasc şi a construit un turn. Apoi a dat-o în arendă unor viticultori şi a plecat în călătorie. Când s-a apropiat timpul culesului, i-a trimis pe servitorii săi la viticultori ca să primească roadele sale. Dar viticultorii, prinzându-i pe servitorii săi, pe unul l-au lovit, pe altul l-au ucis, pe altul l-au bătut cu pietre. A trimis din nou alţi servitori, mai numeroşi decât primii, dar le-au făcut la fel. În cele din urmă l-a trimis pe fiul său la ei, zicându-şi: «De fiul meu le va fi ruşine». Însă viticultorii, când l-au văzut pe fiu, au zis între ei: «Acesta este moştenitorul. Haideţi să-l ucidem ca să avem moştenirea lui!» Prinzându-l, l-au aruncat afară din vie şi l-au ucis. Aşadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face acelor viticultori?” I- au zis: „Pe acei răi îi va ucide fără milă, iar via o va da în arendă altor viticultori, care îi vor da roadele la timpul cuvenit”. Isus le-a zis: „N-aţi citit niciodată în Scripturi: «Piatra pe care au dispreţuit-o constructorii, aceasta a devenit piatră unghiulară; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri»? De aceea vă spun: Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite”. Arhiereii şi fariseii, auzind parabolele lui, şi-au dat seama că vorbeşte despre ei  46  şi căutau să-l prindă, dar se temeau de mulţimi, pentru că ele îl considerau profet.

Meditație

De obicei atunci când Isus rostește o parabolă suntem îndemnați să ne punem în locul unui personaj din acea parabolă. Astăzi, eu cred că fiecare dintre noi ar trebui să ne punem în locul acelor viticultori pentru că și noi i-am zis lui Isus așa cum ei i- au zis fiului: „Acesta este moştenitorul. Haideţi să-l ucidem”. Și continuăm să facem asta zilnic prin păcatele noastre. Care este atitudinea cea mai periculoasă a vieții creștine? Este orgoliul. Este atitudinea celui care se pune în fața lui Dumnezeu crezând că are mereu conturile în ordine cu el, că nu greșește că nu păcătuiește niciodată: orgoliosul crede că are totul la locul său. Ca acel om care crede că se roagă, dar în realitate se laudă pe sine însuși în fața lui Dumnezeu: „Îți mulțumesc, Doamne, pentru că eu nu sunt ca alții”. Și oamenii care se simt perfecți, oamenii care-i critică pe alții sunt oameni orgolioși. Nimeni dintre noi nu este perfect, nimeni. Apoi, apare întrebarea lui Isus: ce le va face acelor viticultori? Răspunsul contemporanilor poate fi și răpunsul nostru: pe acei răi îi va ucide. Însă Dumnezeu a găsit o altă cale: iertarea. Și cred că fiecare creștin știe că există pentru el iertarea păcatelor: Dumnezeu iartă totul și iartă mereu. Când Isus relatează discipolilor săi fața lui Dumnezeu, îl schițează cu expresii de milostivire duioasă. Spune că este mai multă bucurie în ceruri pentru un păcătos care se căiește, decât pentru o mulțime de drepți care nu au nevoie de convertire. Nimic în Evanghelii nu lasă să se suspecteze că Dumnezeu nu iartă păcatele celui care este bine dispus și cere să fie îmbrățișat. Legea dreptății ne spune: ceea ce tu mi-ai făcut mie, eu îți fac ție, Isus însă o înlocuiește cu legea iubirii: ceea ce Dumnezeu mi-a făcut mie, eu îți dau ție! Să ne gândim în aceste zile ale Postului Mare dacă noi suntem capabili să iertăm. Și dacă nu mă simt capabil, trebuie să-i cer Domnului ca să-mi dea harul de a ierta, pentru că este un har a ști să ierți.

Citat

„Dragi tineri, fiți voi inima și brațele lui Isus! Mergeți să mărturisiți iubirea sa, fiți noii misionari însuflețiți de iubire și de primire!” Din mesajul Papei emerit Benedict al XVI-lea pentru A XXVIII-a Zi Mondială a Tineretului

Rugăciune

Doamne, îți încredințez Ție viața (via) mea, pe care ai sădit-o cu atâta iubire, ai îngrijit-o cu drag și mi-ai dăruit-o ca să mă bucur în mod liber de ea! Fii tu viticultorul vieții mele! Vreau ca împreună cu mâinile tale, mâinile mele să adune multe roade pe care să ți le pot oferi la finalul recoltei! Mă încred în tine! Amin!

Pr. Răzvan Iacob & Cristina Crețu